Cît te iubesc….inca nu ti-am spus-o,nu am spus-o nimănui.Sunt înnebunit ca nu am reușit să te citesc,să descoper cele mai tainice lăcasuri ale bisericii sufletului tău.Cît mă cain ca am apostat tot timpul cît eram cu tine,că nu am știut să devin barbatul inimii tale,deși undeva in adincurile ființei mele acel bărbat tînjește intemnițat.
Sunt fericit că te-am cunoscut,că ai fost,deși putin timp aerul,pe care l-am respirat . Că am gasit idealul spre care voi tinde de acum inainte.
Chiar daca sunt atit de confuz,sufletul mii senin și curat.Nu-mi vine sa cred ca din acel batrin impovarat de pacate,tu m-ai transformat intr-un vlastar tinăr.Am fost un copil,mă gindesc si-mi zîmbește cugetul…da….am fost un copil,naiv și prostuț.

Dar  totuși  Dumnezeu îmi poarta de grija,căci simt aripa ocrotitoare a duhului său care mă întarește,care îmi da nădejde și ma îndeamnă spre noi înălțimi.

Mi-ar placea să știu ca nu ne despărtim acum dintr-un simplu capriciu,și că nu am fost pentru unul din milioanele de trecatori.
Dar nu m-ai contează,căci am înțeles ca mă pot încrede doar in dumnezeu,că oamenii sunt schimători si purtați de vinturi tomnatice.Acum nu-mi doresc decît un lucru: Să mă descleșt din ghiarele amorțelii sufletești și sa-mi croiesc aripi noi.

Nu am curaj să-ţi spun,nu am curaj să-ţi mărturisesc…nu am cel puţin curajul să-mi ridic privirea la chipul tău din mintea mea.Am cazut in beznă,si acum cu capul afundat în palme vreau să mă mărturisesc ţie,gîndindumă că sufleteste esti aici…undeva aproape.Stiu ca ai o inimă mare si ierti toată mîrşăvenia mea,dar te rog,nu-mi arăta mărinimia,nu-mi spune că vei fi aproape orice s-ar întîmpla căci stiu că nu o merit.

Stiu cîte sperante ai zidit în mine,stiu cîtă jertfire si dragoste mi-ai dăruit….Dar eu nu am stiut să o primesc….nu am stiut şi nici nu am vrut să o transform în rod bineplăcut ţie…..te-am trădat,te-am amăgit de atitea ori si cred că ma urăsc mai tare decît o face diavolul.

Te rog să mă crezi că nici eu nu am stiut cită fătărnicie se ascunde în mine….chiar acum  cînd cred că mă mărturisesc  cu inima sincera şi sîngerîndă de durere înteleg  că acolo….undeva în adîncuri se ascund viermi negri de gînduri ascunse.

…Şi mă tem, mă tem să nu se transforme in balauri,sa nu fiu stapinit de ei…sa nu fiu un mîrşav întreaga viaţa.

Să-şi aduc fericirea este cel mai rîvnit lucru,nu vreau sa vezi in mine un înger,îmi doresc doar ca strîngîndu-mă la piept sa simţi şi tu acea căldura pe care o simt eu…..vreau să fiu o săminta căzuta pe pamint mănos, să simt  in privirea ta acea rază de dumnezeire care mă transformaăin vlăstar tînar,smerit,care măcar pe o clipa dar arde povara păcatelor si toate lucrurile pe care le cunosc….lucruri care m-au creat aşa….

Privirea ta….

Si totusi sunt slab….stiu ca ma crezi altfel dar sunt un frustrat  si un fricos…nici nu ştiu unde eram acum fara tine….nici acum nu stiu ce sa ma fac,de unde sa pornesc…imi tremura toate măruntaiele,mi se sfisie inima,si cit regret….

Nu vreau sa spun ce as face daca s-ar intoarce timpul inapoi caci ma tem ca m-aş minţi,îmi doresc un viitor crud,fără mila si nenumaratele sanse….vreau să-mi calesc simţurile si spiritul,vreau  sa fiu tare,vreau să mă purific…

Deci te mai rog,nu-ti revarsa nemărginita mărinimie….nu mai fi temelia mea,trebuie sa calc cu picioarele pe pamînt,trebuie sa devin un nou EU…

Iartă-mă Doamne,Iartă-mă Mamă…

La şedinţa Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, care a avut loc astăzi, s-a decis constituirea Comisiei mitropolitane pentru canonizarea sfinților care s-au proslăvit în pământurile Moldovei, fiind ales preşedinte PS Episcop Petru de Ungheni şi Nisporeni. Totodată, comisia urmează să includă reprezentanţi din toate eparhiile.

Întru sprijinirea acestei decizii nobile pentru Biserica noastră, dorim să venim şi noi cu un ajutor semnificativ şi să prezentăm în continuare tuturor celor interesaţi o listă a Sfinţilor şi Mucenicilor Basarabeni (în ordine alfabetică)  unii dintre ei chiar cinstiţi de ani buni în popor, care întru smerenia lor îşi aşteaptă rândul la canonizarea oficială.

Această listă a fost întocmită în urma unei perioade de aproape 5 ani de cercetări care a culminat cu tipărirea vol. I al dicţionarului istorico-biografic “Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de astă dată”, carte apărută în anul 2010 într-un tiraj redus de numai câteva sute de exemplare şi care a dispărut rapid de pe rafturile librăriilor.

Lista CANONIZARE SFINŢI BASARABENI:

Această modestă listă,  este ca un vârf  de aisberg în oceanul fără de margini a sfinţilor şi martirilor basarabeni. Deoarece lista cu Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia, care şi-au închinat întreaga lor viaţă slujirii lui Hristos şi neamului, este fără îndoială cu mult mai mare.

1. Alexandru Baltaga (1861-1941)  – unul din preoţii martiri ai Basarabiei. Pentru autoritatea sa în randul clericilor şi munca depusă în slujba Bisericii, Gala Galaction îl considera pe părintele Alexandru Baltaga patriarh al preoţilor basarabeni. La 7 august 1941, fiind într-o vârstă înaintată, îndură moartea mucenicească. În octombrie 1995, Adunarea Eparhiala a Mitropoliei Basarabiei a propus cercetarea vietii sale pentru canonizare, cercetările însă au fost oprite din cauza monmetelor grele prin care trecea atunci Mitrop. Basarabiei şi nu au fost reluate nici până în ziua de azi.